Concediul de creștere a copilului

Cine are dreptul

Dreptul îl are părintele care, în ultimii 2 ani dinaintea nașterii copilului, a avut cel puțin 12 luni de venituri supuse impozitului: salariu, activități independente, drepturi de autor sau activități agricole (OUG 111/2010, art. 2 alin. (1)). Lunile nu trebuie să fie consecutive.

În cele 12 luni intră și perioadele asimilate din art. 2 alin. (5): concediul medical, indemnizația de șomaj, un concediu anterior de creștere a copilului, studiile la zi, cele 60 de zile după absolvire și altele. O lună în care ai lucrat cel puțin jumătate din zilele lucrătoare se socotește lună întreagă (art. 4).

Beneficiar poate fi oricare dintre părinții firești, cel care adoptă, cel care are copilul în plasament sau tutorele (art. 8). Pentru salariat, concediul suspendă contractul de muncă la inițiativa lui (Codul muncii, art. 51 alin. (1) lit. a)).

Cât durează

Concediul începe de regulă a doua zi după terminarea concediului de maternitate. Mama care nu a avut dreptul la maternitate și tatăl îl pot cere de la data nașterii (art. 15 alin. (1)).

Cele 2 luni ale celuilalt părinte

Dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile, cel puțin 2 luni de concediu trebuie luate de părintele care nu a cerut inițial dreptul, de obicei tatăl (art. 11 alin. (1) lit. a)). Lunile acestea nu se transferă. Dacă celălalt părinte nu le ia, primul părinte nu le poate lua în locul lui: poate alege concediu fără plată sau să se întoarcă la muncă (art. 11 alin. (1) lit. b) și alin. (2)).

Angajatorul trebuie să aprobe și concediul de 2 luni al celuilalt părinte (art. 25 alin. (1)). Pe durata lor, părintele primește indemnizația calculată după propriile venituri. Concediul acesta nu înlocuiește concediul paternal de 10 zile lucrătoare, care e un drept separat, plătit de angajator.

Cât primești

Indemnizația este 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani dinaintea nașterii (art. 2 alin. (2)). Media se calculează ca suma veniturilor din cele 12 luni împărțită la 12 (art. 13 alin. (4)).

Minimul este 2,5 ori indicatorul social de referință (art. 2 alin. (2) și (2^1)). Indicatorul se indexa anual, dar a fost înghețat în 2025 și 2026 (Legea 141/2025, art. XXXIII), deci minimul rămâne 1.651 lei tot anul 2026.

Exemplu: dacă media netă a ultimelor 12 luni a fost 4.000 lei, indemnizația este 3.400 lei. Din ea se reține CASS de 10% (340 lei), deci primești în cont aproximativ 3.060 lei. Impozit pe venit nu se reține.

Poți lucra și în timpul concediului fără să pierzi indemnizația, dacă venitul net din activitate într-un an calendaristic nu trece de 8 ori minimul indemnizației, adică 13.208 lei în 2026 (art. 16 alin. (3) lit. c)). Peste această limită, plata se suspendă și poți trece pe stimulentul de inserție.

Actele necesare

La primărie

Cererea de indemnizație se depune la primăria de domiciliu sau reședință, care o trimite agenției județene pentru plăți și inspecție socială (art. 14). Cererea are formularul din normele de aplicare (HG 52/2011) și e însoțită de (art. 13 alin. (1)):

• copia actului de identitate și a certificatului de naștere al copilului;
• actele care dovedesc cele 12 luni de venituri sau perioade asimilate;
• adeverința de venituri eliberată de angajator;
• dovada suspendării activității pe durata concediului (de la angajator);
• după caz, certificatul de handicap al copilului sau actele de adopție, plasament ori tutelă.

Termenul: 60 de zile lucrătoare de la terminarea concediului de maternitate. Dacă depui în acest termen, banii se acordă din ziua următoare maternității; dacă întârzii, doar de la data cererii (art. 15 alin. (1)). Poți depune dosarul și cu 30 de zile înainte de finalul maternității (art. 15 alin. (4)). Agenția răspunde prin decizie în 15 zile lucrătoare (art. 14 alin. (3)).

La angajator

Anunți firma printr-o cerere scrisă, pe hârtie sau electronic, cu cel puțin 10 zile înainte de finalul concediului de maternitate sau de data la care vrei să începi concediul. În cerere scrii perioada; dacă nu o precizezi, angajatorul aprobă concediul pe durata maximă (art. 19^1).

Ce face angajatorul

1. Aprobă cererea. Nu o poate refuza (art. 25 alin. (1)).
2. Emite decizia de suspendare a contractului (Codul muncii, art. 51 alin. (1) lit. a)) și eliberează adeverința de venituri și dovada suspendării, pentru dosarul de la primărie.
3. Transmite suspendarea în REGES-Online, cel târziu în ziua anterioară începerii ei. Vezi termenele în ghidul REGES-Online.
4. Nu plătește indemnizația. Banii vin de la stat, prin agenția pentru plăți și inspecție socială (art. 23).
5. Păstrează postul. Drepturile câștigate de salariat se mențin pe durata concediului și după (art. 25 alin. (4^2)).

Firma poate angaja pe postul rămas liber un salariat cu contract pe durată determinată, până la revenirea titularului.

Revenirea la muncă

Anunți angajatorul în scris cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care vrei să revii (art. 25 alin. (4)). Poți reveni oricând, inclusiv înainte ca copilul să împlinească 2 ani. Angajatorul transmite în REGES încetarea suspendării, iar tu anunți primăria în 15 zile lucrătoare că indemnizația trebuie oprită (art. 19 alin. (1)).

La întoarcere ai dreptul la condiții de muncă cel puțin la fel de favorabile și la orice îmbunătățire a lor de care ai fi beneficiat dacă nu plecai în concediu (art. 25 alin. (4^1)). Dacă absența a durat peste 6 luni, firma te trimite la controlul medical la reluarea activității.

Stimulentul de inserție

Dacă revii la muncă înainte ca dreptul la concediu să se termine, primești de la stat un stimulent lunar, pe lângă salariu (art. 7):

Stimulentul se cere tot la primărie, în 30 de zile lucrătoare de la reluarea activității, ca să-l primești din prima zi (art. 15 alin. (1) lit. c^1)). Nu se cumulează cu indemnizația (art. 7 alin. (4)).

Protecția față de concediere

Firma nu te poate concedia cât ești în concediul de creștere a copilului, în cele 2 luni ale celuilalt părinte și cât primești stimulentul de inserție (OUG 111/2010, art. 25 alin. (2); Codul muncii, art. 60 alin. (1) lit. e)). Singura excepție e concedierea din cauza reorganizării judiciare sau a falimentului (art. 25 alin. (3)).

Protecția privește concedierea. Contractul pe durată determinată care ajunge la termen și demisia nu sunt interzise. Pentru regulile generale vezi ghidul concedierii.

Vechimea și asigurările

• Perioada concediului constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate (art. 22 alin. (2)).
• Este perioadă asimilată stagiului de cotizare pentru pensie și șomaj (art. 22 alin. (1)) și pentru concediile medicale (art. 21 alin. (2)).
• Ești asigurat de sănătate pe durata concediului; contribuția de 10% se reține din indemnizație.

Întrebări frecvente

Cât durează concediul de creștere a copilului?

Până când copilul împlinește 2 ani sau, pentru copilul cu handicap, 3 ani (OUG 111/2010, art. 2 alin. (1)). Dacă ambii părinți au dreptul, cel puțin 2 luni din această perioadă sunt rezervate părintelui care nu a cerut inițial concediul (art. 11).

Cât este indemnizația de creștere a copilului în 2026?

85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimii 2 ani dinaintea nașterii, cel puțin 1.651 lei și cel mult 8.500 lei pe lună (art. 2 alin. (2)). Din august 2025 se reține din indemnizație contribuția de sănătate de 10% (Codul fiscal, art. 155 alin. (1) lit. k)).

Poate lua tatăl concediul de creștere a copilului?

Da. Dreptul îl are oricare dintre părinți, dacă îndeplinește condițiile de venit (art. 8). Părinții pot alege cine ia concediul, dar cel puțin 2 luni le ia celălalt părinte; dacă nu le ia, ele se pierd și nu pot fi luate de primul părinte (art. 11 alin. (1)).

Cu cât timp înainte anunț angajatorul că revin din concediu?

Cu cel puțin 30 de zile înainte, în scris (art. 25 alin. (4)). La revenire ai dreptul la același post sau la unul echivalent, în condiții cel puțin la fel de favorabile.

Pot fi concediat în concediul de creștere a copilului?

Nu. Concedierea e interzisă pe durata concediului și cât timp primești stimulentul de inserție (art. 25 alin. (2); Codul muncii, art. 60 alin. (1) lit. e)). Excepția este concedierea din cauza reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.

Surse: OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (art. 2, 4, 5, 7, 8, 9, 11, 13, 14, 15, 16, 19, 19^1, 21, 22, 23, 25), în forma consolidată de pe legislatie.just.ro; HG 52/2011 (normele de aplicare); Legea 76/2002, art. 33^1 și 33^2; Legea 141/2025, art. XXXIII; Legea 227/2015, Codul fiscal, art. 155 alin. (1) lit. k); Legea 53/2003, Codul muncii, republicată, art. 51 și 60.