Zilierii: ghid pentru angajatori

Ce este un zilier

Zilierul este persoana fizică, cetățean român sau străin, care face activități necalificate și ocazionale pentru un beneficiar, contra unei remunerații (Legea 52/2011, art. 1 alin. (1) lit. a)). Ocazional înseamnă întâmplător, sporadic, fără caracter permanent (lit. d)). Dacă ai nevoie de cineva în fiecare zi, pe același post, ai nevoie de un salariat, nu de un zilier.

Legea este o derogare de la Codul muncii (art. 2): raportul de muncă se stabilește prin acordul părților, fără contract individual de muncă scris (art. 3 alin. (1)). În locul contractului ai registrul electronic de evidență a zilierilor.

Cine poate folosi zilieri

Beneficiar poate fi o persoană juridică (de exemplu un SRL), o persoană fizică autorizată, o întreprindere individuală sau familială și unitățile administrativ-teritoriale (art. 1 alin. (1) lit. b)). Instituțiile publice nu pot folosi zilieri, cu câteva excepții din art. 1 alin. (3): grădini botanice universitare, institute de cercetare agricolă, unități ale ministerului tineretului și sportului, instituții care fac săpături arheologice. O persoană fizică neautorizată, de exemplu un proprietar care își renovează casa, nu poate avea zilieri în baza acestei legi.

Zilierul trebuie să aibă cel puțin 16 ani. Între 15 și 16 ani poate lucra doar cu acordul părinților, pentru munci potrivite vârstei. Minorul lucrează cel mult 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână și niciodată noaptea (art. 3 și art. 4 alin. (2)).

Domeniile în care sunt permiși zilierii

Munca necalificată ocazională se poate presta numai în domeniile din art. 13 alin. (1), definite prin codurile CAEN. Manipularea mărfurilor și curățenia sunt permise doar în aceste domenii (art. 13 alin. (2)): o firmă de comerț nu poate lua zilieri pentru descărcat marfă, dar un restaurant poate.

Pe listă nu sunt construcțiile, comerțul cu amănuntul, transportul, depozitarea sau serviciile de curățenie ca activitate de sine stătătoare. Folosirea zilierilor în alte activități se amendează cu 10.000 - 20.000 de lei (art. 14 alin. (1) lit. e)). Contează activitatea efectivă în care lucrează zilierul, nu doar codul CAEN înregistrat de firmă. Există propuneri în Parlament de extindere a listei; până la publicarea unei legi noi, se aplică lista de mai sus.

Câte ore și câte zile poate lucra un zilier

• Minimum o zi, socotită ca 8 ore de muncă. Chiar dacă stabiliți mai puține ore, plătești echivalentul a cel puțin 8 ore (art. 4 alin. (1) și (2)).
• Maximum 12 ore pe zi pentru adulți (art. 4 alin. (2)).
• Cel mult 25 de zile calendaristice la rând la același beneficiar. Dacă munca durează mai mult, persoana poate fi angajată cu contract pe durată determinată (art. 4 alin. (7) și (8)).
• Cel mult 90 de zile pe an la același beneficiar. În agricultură, silvicultură, viticultură, pomicultură, legumicultură, floricultură, piscicultură, pășunatul sezonier și grădinile botanice, limita este 180 de zile (art. 4 alin. (4)).
• Cel mult 120 de zile pe an pentru zilier, la toți beneficiarii la un loc (180 în domeniile agricole de mai sus). Aici răspunde zilierul, cu amendă de 500 - 2.000 de lei (art. 4 alin. (6) și art. 14 alin. (1) lit. i)).

Zilierii nu pot fi folosiți pentru lucrări în beneficiul altei firme, cu excepția contractelor de prestări servicii în domeniile permise (art. 4 alin. (5)). Pentru zilierii aduși printr-o agenție de intermediere acreditată, limita la același beneficiar este de 180 de zile cumulate pe an (art. 13^5).

Registrul electronic de evidență a zilierilor

Din decembrie 2019, registrul se ține numai electronic, pe platforma Inspecției Muncii (art. 4^1). Obligațiile beneficiarului sunt la art. 5 alin. (2) și art. 8:

1. Înființează și completează registrul, cu toți zilierii, în ordine cronologică.
2. Îl transmite inspectoratului teritorial de muncă zilnic, înainte ca zilierul să înceapă lucrul. În domeniile agricole de la art. 8 alin. (2) registrul se întocmește lunar.
3. Îl prezintă inspectorilor la control.
4. Îl informează pe zilier despre activitate, drepturi și obligații.

Un zilier găsit la lucru și netrecut în registru înseamnă amendă de 6.000 de lei (art. 14 alin. (1) lit. b)). Dovada plății o constituie semnătura zilierului în registru (art. 11 alin. (3)).

Cât plătești un zilier

Remunerația se negociază, dar pe oră nu poate fi mai mică decât valoarea orară a salariului minim brut pe țară (art. 11 alin. (2)). Din 1 iulie 2026, salariul minim este 4.325 lei brut, adică 25,949 lei pe oră. Pentru o zi de 8 ore:

Cifrele sunt orientative, cu rotunjire la bani; contabilul poate rotunji diferit. Remunerația se plătește la sfârșitul fiecărei zile. Plata la sfârșitul săptămânii sau al perioadei, ori lunar dacă lucrul durează peste 30 de zile, e permisă doar cu acordul scris al zilierului (art. 5 alin. (2) lit. e)).

În domeniul pășunatului sezonier al ovinelor, caprinelor și bovinelor există reguli separate: remunerația poate fi de minimum 50% din valoarea orară a salariului minim, plus cazare și masă, iar beneficiarul plătește o cotă forfetară anuală de 10% din salariul minim pentru fiecare lucrător (art. 13^8 și 13^10).

Impozitul și contribuțiile

Pentru Codul fiscal, remunerația zilierului este venit asimilat salariilor (art. 76 alin. (2) lit. r)). De aici rezultă:

• Impozit pe venit 10%, calculat, reținut și plătit de beneficiar (Legea 52/2011, art. 7; Codul fiscal, art. 78). Baza este remunerația brută minus CAS.
• CAS 25%, reținut tot de beneficiar. Zilierul devine asigurat în sistemul public de pensii (Legea 52/2011, art. 9 alin. (1) și (2); Codul fiscal, art. 139 alin. (1) lit. s)).
• Fără CASS: zilierul nu devine asigurat în sistemul de sănătate prin această activitate și se poate asigura singur, opțional (art. 9 alin. (3)).
• Fără CAM: beneficiarul nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă (art. 7 alin. (3)).

Greșelile la impozit costă cel mai mult: 20.000 de lei și interdicția de a mai folosi zilieri cât timp există firma (art. 14 alin. (1) lit. d)). Această amendă o aplică ANAF, nu inspectoratul de muncă (art. 15 alin. (2)).

Securitatea și sănătatea în muncă

Zilierul nu are contract, dar firma răspunde pentru siguranța lui (art. 5 alin. (3)). Concret:

• îl instruiești înainte de începerea lucrului despre pericole și măsurile de protecție;
• îi ceri să semneze că starea sănătății îi permite activitatea (nu e nevoie de fișă de aptitudine de la medicina muncii, ca la salariați);
• îi dai gratuit echipament de protecție și echipamente de muncă sigure;
• comunici imediat inspectoratului teritorial de muncă orice eveniment în care e implicat un zilier și înregistrezi accidentele.

Zilierul nu este asigurat pentru accidente de muncă. Dacă se accidentează, beneficiarul plătește îngrijirile medicale (art. 9 alin. (4) și (5)), iar dacă evenimentul s-a produs din vina beneficiarului, acesta suportă din fonduri proprii și cheltuielile de îngrijire sau de înmormântare (art. 10). Pentru regulile generale de SSM, vezi SSM pentru firme mici.

Amenzile din Legea 52/2011

Poți plăti jumătate din minimul amenzii pe loc sau în cel mult 15 zile de la primirea procesului-verbal (art. 14 alin. (3)). Atenție: o persoană care lucrează în afara condițiilor legii zilierilor poate fi considerată primită la muncă fără contract, iar Codul muncii sancționează asta cu 40.000 de lei de persoană (art. 260 alin. (1) lit. e)).

Zilier sau angajat cu contract?

Zilierul are sens pentru vârfuri scurte de muncă: o recoltă, un eveniment, un weekend aglomerat. Dacă aceeași persoană lucrează constant, la aceleași ore, ai nevoie de un contract individual de muncă, eventual pe durată determinată sau cu normă parțială. Pașii sunt în ghidul cum angajezi primul salariat, iar costul îl vezi în calculatorul de cost angajator.

Întrebări frecvente

Ce domenii permit lucrul cu zilieri în 2026?

Doar cele din lista de la art. 13 alin. (1) din Legea 52/2011: agricultură, silvicultură (fără exploatare forestieră), pescuit, târguri și expoziții, publicitate, spectacole, catering pentru evenimente, restaurante, baruri, hoteluri, cabane, întreținere peisagistică, baze și cluburi sportive, grădini zoologice și botanice, studii de piață și câteva activități de cercetare. Construcțiile, comerțul și transportul nu sunt pe listă.

Câte zile poate lucra un zilier la aceeași firmă?

Cel mult 90 de zile cumulate într-un an calendaristic la același beneficiar și cel mult 25 de zile calendaristice la rând. În agricultură, silvicultură, viticultură, pomicultură, legumicultură, floricultură, piscicultură și în celelalte domenii de la art. 4 alin. (4), limita este de 180 de zile pe an.

Cât trebuie plătit minim un zilier?

Remunerația brută pe oră nu poate fi mai mică decât valoarea orară a salariului minim brut pe țară (art. 11 alin. (2)). Din 1 iulie 2026 asta înseamnă 25,949 lei pe oră, deci cel puțin 207,59 lei brut pentru o zi de 8 ore. Ziua se plătește pentru cel puțin 8 ore, chiar dacă zilierul lucrează mai puțin.

Zilierul are nevoie de contract de muncă?

Nu. Raportul de muncă se stabilește prin acordul părților, fără contract individual de muncă scris (art. 3 alin. (1)). Evidența se ține în registrul electronic, transmis înainte de începerea lucrului. Dacă munca durează mai mult de 25 de zile la rând, persoana poate fi angajată cu contract pe durată determinată.

Ce taxe plătește firma pentru un zilier?

Firma calculează, reține și plătește din remunerația zilierului contribuția de asigurări sociale (25%) și impozitul pe venit (10%). Nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), iar zilierul nu plătește CASS și nu devine asigurat în sistemul de sănătate prin această activitate.

Surse: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată (Monitorul Oficial nr. 947 din 22 decembrie 2015), art. 1-5, 7-11, 13, 13^5, 13^8, 13^10, 14 și 15, în forma consolidată de pe legislatie.just.ro; Legea 227/2015, Codul fiscal, art. 76 alin. (2) lit. r), art. 78 și art. 139 alin. (1) lit. s); Legea 53/2003, Codul muncii, art. 260 alin. (1) lit. e); HG 146/2026 pentru salariul minim.