Medicina muncii

Ce este medicina muncii și de ce e obligatorie

Medicina muncii înseamnă supravegherea sănătății lucrătorilor față de riscurile locului de muncă. O fac doar medicii specialiști de medicina muncii (HG 355/2007, art. 4), de obicei într-un cabinet cu care firma are contract.

Obligația vine din trei locuri. Codul muncii spune că o persoană poate fi angajată numai pe baza unui certificat medical care constată că e aptă pentru acea muncă, altfel contractul e nul (art. 27 alin. (1) și (2)). Legea 319/2006 obligă angajatorul să angajeze doar persoane care corespund postului în urma examenului medical și să asigure controlul periodic (art. 13 lit. j)). HG 355/2007 stabilește cum se fac examenele și se aplică tuturor angajatorilor, din sectorul public și privat (art. 6).

Nu contează mărimea firmei. Și o firmă cu un singur salariat are nevoie de fișa de aptitudine, la fel ca o fabrică. Detaliile despre restul actelor de securitate a muncii sunt în ghidul SSM pentru firme mici.

Tipurile de examen medical

HG 355/2007 enumeră serviciile de medicina muncii la art. 8: examenul la angajare, de adaptare, periodic, la reluarea activității, supravegherea specială și promovarea sănătății la locul de muncă.

Controlul la angajare, pas cu pas

1. Firma completează fișa de solicitare a examenului medical (anexa nr. 2 la HG 355/2007): datele firmei, codul CAEN, tipul examenului, datele persoanei și postul.
2. Firma completează fișa de identificare a factorilor de risc profesional (anexa nr. 3): ce face lucrătorul, programul, ture de noapte, efortul fizic, poziția de lucru, dacă lucrează la înălțime sau conduce mașina firmei. Fișa se completează la toate rubricile și o semnează angajatorul (art. 8 alin. (5)).
3. Candidatul merge la cabinet cu cele două fișe și actul de identitate. Medicul face anamneza și examenul clinic general, trece rezultatele în dosarul medical (anexa nr. 4) și cere analizele și investigațiile potrivite riscurilor postului (art. 16 alin. (3) și (4)). Poate cere și o adeverință sau o scrisoare medicală de la medicul de familie (art. 16 alin. (6^1)).
4. Medicul eliberează fișa de aptitudine, în două exemplare: unul pentru angajator, celălalt pentru lucrător (art. 17).
5. Abia apoi semnezi contractul și îl transmiți în REGES-Online, cel târziu în ziua dinaintea primei zile de muncă. Ordinea completă e în ghidul cum angajezi primul salariat.

Dacă salariatul vine de la alt angajator, el trebuie să aducă o copie a dosarului medical de la cabinetul de medicina muncii al fostului loc de muncă (art. 16 alin. (2)). Cabinetul vechi i-o dă la cerere (art. 41).

Examenul cuprinde examenul clinic general, deci se face cu prezență la cabinet. Ce găsești „online” la medicina muncii sunt, de obicei, programarea și trimiterea fișelor, nu examenul în sine.

Fișa de aptitudine

Fișa de aptitudine (anexa nr. 5 la HG 355/2007) este documentul pe care îl cere firma și îl verifică inspectorul. Pe ea scriu tipul examenului, firma, numele și CNP-ul salariatului, ocupația, postul și locul de muncă, avizul medical, eventualele recomandări, data, semnătura și parafa medicului și data următorului examen medical.

Avizul poate fi unul dintre patru:

• Apt: persoana poate lucra pe acel post.
• Apt condiționat: poate lucra dacă se respectă recomandările medicului, de exemplu ochelari sau pauze (art. 10).
• Inapt temporar: nu poate lucra pe post până trece cauza medicală (art. 11).
• Inapt: incapacitate medicală permanentă pentru acel post (art. 12).

Angajatorul păstrează fișele de aptitudine și lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale (art. 38). Dosarul medical rămâne la cabinetul de medicina muncii, cât durează contractul firmei cu acel cabinet (art. 37). Fișa de aptitudine intră și în dosarul personal al salariatului.

Controlul periodic

Examenul periodic e obligatoriu pentru toți lucrătorii (art. 20). Scopul lui e să confirme că salariatul e în continuare apt pentru post și să depisteze bolile profesionale sau cele legate de profesie (art. 19). Se termină tot cu o fișă de aptitudine nouă, în două exemplare (art. 22 lit. e)).

Frecvența nu e aceeași pentru toată lumea. O stabilesc fișele din anexa nr. 1, după factorii de risc ai postului, iar medicul de medicina muncii o poate modifica, cu informarea angajatorului (art. 21). Când fișa spune „anual”, intervalul dintre două controale nu depășește 12 luni. Pentru unele riscuri, controlul e mai des, de exemplu semestrial. Data următorului control e scrisă pe fișa de aptitudine, așa că cel mai simplu e să ții o listă cu aceste date pentru fiecare salariat.

Salariatul e obligat să se prezinte la control, după programarea făcută de medic cu acordul angajatorului (HG 355/2007, art. 39). Orice lucrător are și dreptul să meargă la medicul de medicina muncii pentru simptome pe care le pune pe seama condițiilor de muncă (art. 40).

Controlul la reluarea activității

Dacă salariatul a lipsit cel puțin 90 de zile din motive medicale sau cel puțin 6 luni din alt motiv (de exemplu concediu de creștere a copilului sau concediu fără plată), trece prin examenul la reluarea activității, în 7 zile de la întoarcere (art. 23). Medicul poate cere acest examen și după absențe mai scurte, dacă natura bolii sau a accidentului o justifică (art. 25). Despre absențele pe certificat medical găsești detalii la concediul medical.

Cine plătește și cât costă

Toate costurile sunt ale angajatorului. HG 355/2007 spune expres că angajatorii asigură fondurile pentru serviciile medicale profilactice, iar lucrătorii nu sunt implicați în niciun fel în aceste costuri (art. 7). Codul muncii adaugă că măsurile de securitate și sănătate în muncă nu pot crea obligații financiare pentru salariați (art. 175 alin. (4)). Nu poți reține din salariu prețul fișei și nu poți cere candidatului să și-o plătească singur.

Legea nu stabilește un preț. Prețul îl negociezi cu cabinetul și depinde de analizele cerute pentru post: un post de birou cere de regulă mai puține investigații decât unul cu zgomot, noxe sau lucru la înălțime. Cabinetele lucrează fie cu preț pe examen, fie cu abonament anual pe salariat. Cere oferta în scris, cu lista investigațiilor incluse pentru fiecare post.

Situații speciale

• Schimbarea postului sau detașarea: dacă se schimbă condițiile de muncă, e nevoie de examen nou (HG 355/2007, art. 15 lit. b); Codul muncii, art. 28 lit. b)).
• Sectoare cu risc pentru populație (alimentar, zootehnic, farmaceutic, apă potabilă, servicii către populație, piscine, salubritate): medicul poate adăuga examinări specifice sectorului (art. 45).
• Salariații străini: din 27 aprilie 2026, pot fi angajați fără să prezinte certificatul medical la semnare, dar trebuie să îl obțină cel târziu la data începerii activității (Codul muncii, art. 27 alin. (6) și (7), introduse prin OUG 32/2026).
• Testele de sarcină la angajare sunt interzise (Codul muncii, art. 27 alin. (4)).

Contestarea fișei de aptitudine

Persoana examinată poate contesta rezultatul (art. 30). Contestația se depune la direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, în 7 zile lucrătoare de la primirea fișei (art. 31). Direcția numește o comisie de 3 medici de medicina muncii, care convoacă părțile în 21 de zile lucrătoare (art. 32). Decizia se consemnează într-un proces-verbal și se trece în fișa de aptitudine (art. 33 și 34).

Amenzile

Pe lângă amendă, contractul individual de muncă încheiat fără certificat medical este lovit de nulitate (Codul muncii, art. 27 alin. (2)). Iar dacă salariatul fără fișă de aptitudine are un accident de muncă, lipsa examenului medical va apărea în cercetarea accidentului.

Întrebări frecvente

Medicina muncii e obligatorie și pentru un singur angajat?

Da. Orice angajator, oricât de mic, poate angaja doar persoane care au fost declarate apte la examenul medical și trebuie să asigure apoi controlul medical periodic (Legea 319/2006, art. 13 lit. j); HG 355/2007, art. 6 și 20).

Cine plătește controlul de medicina muncii?

Angajatorul. HG 355/2007 spune la art. 7 că lucrătorii nu sunt implicați în niciun fel în costurile supravegherii medicale specifice riscurilor profesionale. Nici analizele cerute de medicul de medicina muncii nu se plătesc de salariat.

Cât de des se face controlul periodic?

Frecvența o stabilesc fișele din anexa nr. 1 la HG 355/2007, în funcție de riscurile postului, și o poate modifica doar medicul de medicina muncii. Când fișa spune „anual”, între două examene periodice pot trece cel mult 12 luni.

Ce fac dacă nu sunt de acord cu fișa de aptitudine?

O poți contesta la direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, în 7 zile lucrătoare de la primirea fișei. Direcția numește o comisie de 3 medici de medicina muncii, care convoacă părțile în 21 de zile lucrătoare (HG 355/2007, art. 30-32).

Ce amendă primește firma dacă angajează fără control medical?

Între 4.000 și 8.000 de lei, după Legea 319/2006 (art. 39 alin. (4), pentru art. 13 lit. j)). Codul muncii mai prevede o amendă de 1.500 - 3.000 lei pentru încălcarea art. 27 (art. 260 alin. (1) lit. m)), iar contractul încheiat fără certificat medical este lovit de nulitate.

Surse: HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor (art. 4, 6-8, 10-12, 15-25, 30-39, 41, 45 și anexele nr. 1-5), Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă (art. 13 lit. j), art. 39 alin. (4)) și Legea 53/2003, Codul muncii, republicată (art. 27, 28, 175, 260 alin. (1) lit. m)), în forma consolidată de pe legislatie.just.ro.